blocuri si mirosuri

În ultima oră am simţit venind din bucătăriile vecine aşa: miros de peşte prăjit, apoi de vinete coapte, apoi de porumb fiert.

Ori toată lumea din bloc s-a gândit că dacă n-are bani de vacanţă, măcar s-o pună de-o mâncare bună… ori cineva face aroganţe la ceas de după-amiază. Şi când spun asta, nu mă gândesc la sensul consacrat de Becali… (ba da, la ăla mă refer, că doar unde am mai auzit asemenea exprimare?…) Mă rog, ideea este că m-au asasinat cu mirosurile lor, aşa că închid ferestrele, mă aerisesc condiţionat, le redeschid scoţând nasul mai întâi la adulmecat… Dar nu se mai opresc din gătit… O fi nuntă în cartier… cu porumb fiert şi salată de vinete :-)) Aia da… merg cu un cadou de nuntă asortat: pepene gras şi frumos.

Şi totuşi, întrebarea rămâne: când atâtea mirosuri îmbietoare îşi dau întâlnire pe scările blocurilor în aceeaşi oră, ce este? Simpozion culinar sau vacanţă la români?

Sursa foto: blocul de unde vine mirosul. Simtiti si voi?